Legile securității, petarde și mize reale. A început negocierea
Chestiunea proiectelor legii securității naționale are toate ingredientele unui început de negociere în forță de la o variantă maximală și revoltătoare, care să atragă atenția, spre ceea ce își doresc cu adevărat serviciile și au toate șansele să obțină după tunderea exceselor care au aprins spiritele și după ce primul val de reacții se va fi consumat.
În primul rand, despre ce vorbim? Despre un pachet de 10 proiecte de legi, între care cele care privesc SRI, SIE, SPP și STS, cu o paternitate formulată clar de premierul Ciucă: ”legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte”.
Deci pare că serviciile secrete și-au scris legile, ceea ce se simte și din redactare, doar că ele nu au drept de inițiativă legislativă. Deci proiectele ar trebui preluate politic de un inițiator, Guvernul sau parlamentari.
Până vineri cel puțin, creația serviciilor nu ajunsese în dezbaterea deschisă a partidelor ai căror reprezentanți păreau destul de încurcați la orice întrebare pe subiect. Au ajuns însă în presă.
De unde? Având în vedere circulația lor e extrem de restrânsă deocamdată, cel mai probabil, de la cei care le-au redactat. De ce? Cel mai probabil, pentru a începe testarea reacției publice și, totodată, pentru a seta nivelul maximal de negociere, nu cu politicul, el e demult prizonier, ci cu societatea.
Dacă nu cumva „instituțiile responsabile” au rupt complet contactul cu realitatea, ceea ce ar fi un pericol în sine, e greu de crezut că se așteptau ca obligarea cetățenilor la colaborarea cu serviciile să treacă neobservată și cu calm într-o țară unde trauma Securității este extrem de recentă la nivel istoric.
După cum nici nu cred că SRI și SIE chiar ar avea nevoie de așa ceva. De altfel, în proiect prevederea nici măcar nu are sancțiune pentru neconformare. Colaborarea cumpărată este cu mult mai eficientă decât cea forțată. Și Securitatea ceaușistă se baza mai mult pe avantajele pe care le oferea decât pe constrângere.
Așa cum nu știu dacă șefii SRI și SIE țin foarte mult ca mandatul să rămână nelimitat, ca acum, cât timp vor deveni practic dependenți exclusiv de președintele României. Nu întâmplător, cred, Marcel Ciolacu, care numai ce l-a trimis pe Bogdan Licu la CCR, a și anunțat că va cere limitarea mandatului la 5 ani.
Tradițional șefii serviciilor sunt legați de președinte, important e să nu poată fi demiși de altcineva. Dar nici pentru președinte nu ar fi ușor, dacă nu ar obține demisia șefului SRI/SIE, cât timp motivele de demitere ar fi foarte limitate și aproape ridicole, doar dacă fac parte din partide politice sau se implică în campanii în favoarea unui candidat.
» Aflați mai multe informații aici.