Boris Volosatîi (AUR): „Sprijinul financiar nerambursabil acordat de către România guvernului Republicii Moldova trebuie să fie condiționat de existența unor practici nediscriminatorii în raport cu toate cultele religioase și adepții acestora”

„În ultimele trei decenii, conducerea de stat din Republica Moldova a reprezentat și promovat interesele Patriarhiei Moscovei, întrucât majoritatea oficialilor (Președinți ai Republicii, prim-miniștri și miniștri, președinți ai Parlamentului etc.) au aparținut și aparțin jurisdicției bisericești moscovite, alături de și împreună cu reprezentanții regimului marionetă anticonstituțional de la Tiraspol instalat de Federația Rusă în estul Republicii Moldova”. Declarația aparține deputatului AUR pentru românii din afara granițelor țării, Boris Volosatîi, care a expediat o interpelare în adresa prim-ministrului României, Nicolae Ciucă și ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Potrivit parlamentarului AUR, Guvernul României trebuie să aducă pe agenda ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 12 februarie 2022 chestiunea necesității restituirii proprietăților bisericești confiscate abuziv de către statul sovietic ocupant și deținute de Republica Moldova ca succesor local și în parte al fostei Uniuni Sovietice.

Redăm mai jos textul interpelării depusă de deputatul AUR, Boris Volosatîi:

„Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

V-am adus la cunoștință, prin întrebarea parlamentară formulată la 27 ianuarie 2022, un detaliu legislativ din Republica Moldova cu impact negativ asupra liberei circulații a cărții românești în spațiului cultural, lingvistic și spiritual comun al celor două state ale noastre.

În calitate de parlamentar român originar din Republica Moldova, ales în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, considerăm necesar să vă aducem în atenție și alte aspecte legislative din Republica Moldova, precum și unele practici neeuroconforme care, în opinia noastră, împiedică dezvoltarea firească și consolidarea spațiului cultural, lingvistic și spiritual comun al celor două state ale noastre. Acestea țin de unele practici și de legislația în domeniul libertății de conștiință și a cultelor religioase sau în domenii tangente cu impact negativ asupra Mitropoliei Basarabiei, una dintre cele patru mitropolii externe ale Patriarhiei Române. Exprimăm opinia că în cadrul dialogului bilateral București-Chișinău este necesar să li se sugereze autorităților de la Chișinău modificarea și completarea cadrului legislativ în vederea compatibilității acestuia cu normele și bunele practici europene în domeniu.

De asemenea, considerăm că este deosebit de importantă poziționarea geospirituală și geoculturală a conducerii de stat. Așa cum bine cunoașteți, în ultimele trei decenii conducerea de stat din Republica Moldova a reprezentat și promovat interesele Patriarhiei Moscovei, întrucât majoritatea oficialilor (Președinți ai Republicii, prim-miniștri și miniștri, președinți ai Parlamentului etc.) au aparținut și aparțin jurisdicției bisericești moscovite, alături de și împreună cu reprezentanții regimului marionetă anticonstituțional de la Tiraspol instalat de Federația Rusă în estul Republicii Moldova.

Actualii oficiali de rang înalt ai Republicii Moldova nu aparțin jurisdicției bisericești naționale (române) și nici nu și-au exprimat dorința de a adera la această jurisdicție. Apartenența Președintelui Republicii Moldova, a primului-ministru, a președintelui Parlamentului la jurisdicția bisericească străină (moscovită) se confirmă și prin faptul că după instalarea lor în funcție, aceștia, chiar dacă nu sunt obligați conform legislației în vigoare să o facă, tustrei au efectuat, ritualic, vizite oficiale, cu încărcătură simbolică și puternic impact mediatic, la structura bisericească străină (moscovită). Abia după reproșuri formulate de către presă și la o distanță apreciabilă de timp, președintele Republicii Moldova și primul-ministru au efectuat și câte o vizită protocolară la structura bisericească națională (română). Mesajul transmis de înalții oficiali de la Chișinău a fost că aceștia acordă întâietate și dau preferință structurii bisericești străine (moscovite).

În context observăm că până în acest moment Guvernul Republicii Moldova nu a agreat idea încheierii cu Mitropolia Basarabiei, conform legislației în vigoare, a unui Acord de cooperare care să-i permită structurii locale a Patriarhiei Române accesul în Armată sau alte structuri de forță, pentru acordarea de asistență religioasă, așa cum are acces structura locală a Patriarhiei Moscovei.

De asemenea, observăm că, în timp ce autoritățile centrale ale Republicii Moldova (Președinție, Guvern și Parlament) le-au adresat în ultimele decenii Patriarhilor Moscovei și ai întregii Rusii invitații oficiale de a efectua vizite în cuprinsul Republicii Moldova, aceleași autorități au omis să le adreseze invitații oficiale și Patriarhilor României. Dorim să exprimăm opinia că formularea de către actualele autorități centrale declarate pro-europene (Președintele Sandu, Guvernul Gavrilița, Parlamentul condus de președintele Igor Grosu) i-ar putea adresa o invitație oficială întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române de a vizita Republica Moldova. O asemenea vizită oficială ar putea avea un impact pozitiv în societatea din Republica Moldova, constituind totodată un semnal puternic de poziționare geospirituală și geoculturală diferită de regimurile anterioare percepute ca filomoscovite (Snegur, Lucinschi, Voronin, Dodon).

Revenind la cadrul legislativ perimat, discriminatoriu și, astfel, neeuroconform, constatăm că legislația Republicii Moldova acordă un șir de privilegii și preferințe jurisdicției Patriarhiei Moscovei, fapt remarcat și subliniat în toate Rapoartele anuale ale Departamentului de Stat al SUA privind situația drepturilor omului în Republica Moldova. Mitropolia Basarabiei, în al cărei asentiment suntem, a considerat întotdeauna că această legislație trebuie modificată în sensul eliminării privilegiilor și preferințelor acordate jurisdicției bisericești moscovite.   Legea nr. 125 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie, art. 15, alin (5): ”Statul recunoaşte importanţa deosebită şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa, istoria şi cultura poporului Republicii Moldova”.

De asemenea, Legea nr. 273 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, art. 3¹. Paşaportul diplomatic, alin (2), lit.  z¹):  ”Paşapoarte diplomatice se eliberează următoarelor categorii de persoane: (…) z¹) Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove;”.

Totodată, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 740 cu privire la edificiile și locașurile de cult fixează drept scop al statului ”determinărea apartenenţei edificiilor şi locaşurilor de cult şi înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestor obiecte”, scop în care ”  1. În termen de 30 zile din data cererilor depuse de reprezentanţii cultelor religioase, primăriile municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) vor crea din persoane competente, sub preşedinţia primarilor şi invitînd, în caz de necesitate, specialişti în domeniu din autorităţile centrale de stat, comisii pentru determinarea apartenenţei edificiilor şi locaşurilor de cult şi evaluarea suprafeţei terenurilor aferente ale acestora”. De fapt, scopul real urmărit prin această HG este de a fixa dreptul de proprietate asupra edificiilor de cult asupra structurii locale a Patriarhiei Moscovei în vederea împiedicării aderării parohiilor sătești și urbane la Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română). Mitropolia Basarabiei a cerut în repetate rânduri, fără succes, abrogarea acestei HG.

Aducem în atenție și faptul că structura locală a Patriarhiei Moscovei, contrar prevederilor legale (HG nr. 1049 privind reglementarea atribuirii seriilor speciale de înmatriculare a mijloacelor de transport),  beneficiază de numere speciale de înmatriculare a mijloacelor de transport (seria RM-G), fapt ce confirmă că această structură bisericească este tratată drept parte a administrației centrale de stat. Această practică discriminatorie și ilegală a fost instituită în anul 2001 de către guvernul Tarlev (regimul Voronin) și este tolerată și perpetuată de guvernul actual Gavrilița (regimul Sandu).

În Republica Moldova există o bogată practică a transmiterii proprietăţilor bisericeşti de către Guvern către structura locală a Patriarhiei Moscovei. Aceste transmiteri, cu titlu gratuit, s-au făcut prin Decizii ale Ministerelor (Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei), prin Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova sau Hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova. Există mai multe Dispoziții ale prim-ministrului și Hotărâri de Guvern prin care structura locală a Patriarhiei Ruse de la Moscova a fost împroprietărită, cu titlu gratuit, cu bunuri din patrimoniul de stat.

Astfel, chiar sediul central al mitropoliei Chișinăului și a ”întregii Moldove” de sub jurisdicția străină moscovită a fost oferit de către stat, cu titlu gratuit, acestei structuri de ocupație canonică.

La 12 octombrie 1993 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea sa nr. 637-a „Cu privire la crearea condiţiilor de activitate a Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Moldovei)” care acordă Bisericii în cauză, cu titlu compensatoriu pentru „înstrăinarea anterioară a patrimoniului cultului în posesia statului” o serie de bunuri.[1] Cu titlu de exemplu am mai putea invoca între altele, bunăoară, și Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 601 din  22 iulie 2000 „Despre restructurarea Spitalului de Psihiatrie nr. 2 din s. Curchi, jud. Orhei şi transmiterea edificiilor eliberate în gestiunea Bisericii Ortodoxe din Moldova”.

În ceea ce privește practicile neeuroconforme ale autorităților de la Chișinău dorim să aducem în atenție faptul încălcării dreptului fundamental de proprietate al cultelor religioase, în special al Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) și al Diecezei romano-catolice de Chișinău.

Prin prevederile Statutului său de organizare și funcționare, Mitropolia Basarabiei este ”succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”. De asemenea, eparhiile componente ale Mitropoliei Basarabiei (Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți, Episcopia Basarabiei de Sud și Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria) sunt, în conformitate cu Statele lor de organizare și funcționare înregistrate de către stat în ordinea stabilită, succesoare spirituale, canonice și istorice ale fostelor Episcopia Hotinului, Episcopia Cetății Albe – Ismail și, respectiv, Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria. Succesiunea istorică, spirituală și canonică a Mitropoliei Basarabiei a fost confirmată printr-o decizie judecătorească definitivă din 2004 a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. Cu toate acestea, pe de o parte, Guvernul Republicii Moldova a refuzat oficial să-i restituie Mitropoliei Basarabiei și eparhiilor ei constitutive bunurile lor bisericești confiscate abuziv în timpul regimului comunist sovietic de ocupație, iar pe de altă parte, a refuzat, alături de Președintele Republicii Moldova și Parlament, modificarea sau completarea cadrului legislativ existent în sensul includerii unor prevederi exprese care să prevadă restituirea patrimoniului bisericesc confiscat abuziv de către URSS, stat succedat local și în parte de către Republica Moldova. După instalarea la Chișinău a noului regim politic Sandu declarat pro-european și după instalarea actualului guvern Gavrilița, Mitropolia Basarabiei a depus două Cereri de restituire a proprietăților bisericești confiscate abuziv de către regimul sovietic de ocupație și deținute de către statul succesor Republica Moldova. Aceste cereri au fost depuse la 05 august 2021 și, respectiv, la 18 ianuarie 2022. La prima cerere (nr. 140 din 05.08.2021), Ministerul Justiției al Republicii Moldova i-a prezentat Mitropoliei Basarabiei un răspuns negativ. La cererea actualizată, din 18 ianuarie 2022, urmează ca Mitropolia Basarabiei să primească un răspuns oficial în termenul legal de maximum 30 de zile (cel târziu pe 18 februarie 2022). Printre bunurile revendicate figurează și Palatul episcopal din Bălți.

Dieceza romano-catolică de Chișinău a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește recuperarea proprietăților ei spoliate de regimul sovietic de ocupație și deținute de Guvernul Republicii Moldova, care a refuzat oficial restituirea acestora. De asemenea, catedrala romano-catolică ”Providența Divină” din Chișinău este considerată de către autoritățile guvernamentale ale Republicii Moldova drept bun transmis, pe bază de contract, la balanța structurii locale a Patriarhiei Moscovei. După epuizarea procedurilor în instanțele judecătorești din Republica Moldova, Dieceza romano-catolică de Chișinău a inițiat un dosar contra Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Din câte cunoaștem, practicile și legislația pe care vi le-am adus în atenție au făcut anterior obiectul preocupărilor Comisiei Europene. Considerăm că acestea ar trebui să facă obiectul preocupărilor și al unui viu interes al României ca stat membru al Uniunii Europene interesate să aibă la frontiera sa un spațiu de stabilitate, libertate, în care drepturilor omului sunt asigurate efectiv.

De asemenea, considerăm necesar ca sprijinul financiar nerambursabil acordat de către România guvernului Republicii Moldova să fie condiționat rezonabil de elaborarea, adoptarea și aplicarea unui cadru legislativ euroconform și de existența unor practici nediscriminatorii în raport cu toate cultele religioase și adepții acestora din Republica Moldova.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă Guvernul României consideră necesar și oportun să sesizeze oficial autoritățile de la Chișinău, cu ocazia ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 12 februarie 2022, asupra necesității abandonării unor practici neeuroconforme și asupra necesității modificării și completării cadrului legislativ perimat și discriminatoriu în domeniul libertății de conștiință și al cultelor religioase pe care vi l-am adus în atenție mai sus.
2. Dacă Guvernul României va aduce pe agenda ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 12 februarie 2022 chestiunea necesității restituirii proprietăților bisericești confiscate abuziv de către statul sovietic ocupant și deținute de Republica Moldova ca succesor local și în parte al fostei Uniuni Sovietice”, se arată în interpelarea depusă de Boris Volosatîi.