Axinia (AUR) solicită BRN detalii cu privire la situația economică a României

Deputatul AUR Adrian Axinia a făcut o solicitare către Banca Națională a României (BNR) în vederea obținerii unei situații detaliate cu privire la la inflație, curs valutar, creditarea populației și a companiilor, relația BNR-Guvern și datoria externă a României.

Dorim să știm care sunt evaluările dumneavoastră cu privire la inflație, curs valutar, creditarea populației și a companiilor, relația BNR-Guvern și datoria externă a României.

Inflație:

• Ați declarat că, în criza energetică, aşteptările inflaţioniste au crescut brusc și că o măsură specifică pentru a aborda situaţia energetică este o necesitate. Să înțelegem că susțineți intervenția statului în criza energetică? Dacă da, cum? Plafonarea, compensarea, reducerea fiscalității sunt, în opinia dumneavoastră, măsuri viabile de stopare a inflației?
• Inflația a crescut pe tot parcursul anului 2021, iar BNR a crescut dobânda-cheie abia începând din luna octombrie (de la 1,25% la 2,5% în prezent). De ce nu ați mărit din timp și gradual dobânda-cheie pentru a ține sub control inflația? Cât ar putea să urce dobânda-cheie?
• Ce măsuri complementare celor de la BNR ar putea să ia guvernul pentru reducerea inflației? V-ați consultat cu domnul Ciucă, cu domnul Cîciu pentru măsuri de reducere a inflației? Care sunt soluțiile de reducere a inflației pe termen scurt și mediu?
• Anul trecut, Banca Centrală Europeană a aruncat pe piață 2.000 de miliarde de euro pentru alimentarea consumului – prin cumpărarea de obligațiuni de stat și de la companii private. Ce impact a avut acestă operațiune asupra capitalizării băncilor și asupra nivelului inflației în România?

Curs valutar:

• Cursul valutar a fost menținut, de la începutul lui 2021, la aproximativ 4,9 lei/Euro în ciuda creșterii inflației. Care au fost costurile menținerii cursului valutar la acest nivel? În ce situații BNR ar putea decide să dea frâu liber cursului valutar?

Creditarea populației:

• În momentul de față, care e trendul referitor la capacitatea românilor de a rambursa creditele? Care e nivelul activelor toxice ale băncilor provenite din creditarea populației? Ce influențe a avut asupra pieței măsura de amânare a plății ratelor adoptată de Guvernul Orban? Poate fi amânarea plății ratelor o măsură sustenabilă în prezent?

Creditarea companiilor:

• Care este activelor toxice ale băncilor provenite din creditarea companiilor? Cum ați caracteriza starea de sănătate a companiilor autohtone din perspectiva evoluției creditării?
• În contextul măsurilor pe care BNR le-a luat pentru descurajarea consumului, și mă refer la creșterea dobânzii-cheie, e posibil să asistăm la o scădere a pieței imobiliare. Ne găsim astăzi într-o bulă speculativă pe piața imobiliară?
• Mai multe Ambasade (Franța, Marea Britanie, Germania și Italia) au solicitat Guvernului României efectuarea plăților spre marii furnizori de energie care au aplicat compensarea și plafonarea facturilor. Ambasadorii au susținut că furnizorii se confruntă acum cu probleme reale de flux de numerar, având nevoie de finanțare prin linii de credit pe termen scurt de la bănci pentru a-și susține activitatea. Deoarece costurile creditării se vor traduce, cel mai probabil, în costuri suplimentare ce vor fi incluse în facturile românilor, vă rog să ne spuneți dacă informația ambasadorilor se confirmă, dacă furnizorii de energie au accesat credite în România.

Relația BNR-Guvern

• Potrivit declarațiilor oficialilor guvernamentali, în Trezorerie au intrat 3,7 miliarde de Euro avans pentru PNRR. Am vrea să știm dacă aveți vreo solicitare de la Guvern pentru cheltuirea acestor bani.
• În ce măsură există o coordonare între BNR și Guvern pe deficitul bugetar (cu o țintă de 5,87%) și pe măsuri antiinflaționiste?
• Vreau să vă întreb dacă, în opinia dumneavoastră, obiectivul aderării României la zona Euro este, pe termen scurt și mediu, unul realist? Întrebarea mea are în vedere creșterea galopantă a inflației, cu mare abatere față de media europeană, precum și nivelul mare al deficitului bugetar.

Datoria externă a României:

• Care este necesarul de finanțare în 2022 a guvernului pentru menținerea țintei de deficit (5,86%) și pentru rostogolirea împrumuturilor scadente?
• Ce se poate face ca guvernul să se împrumute la costuri (dobânzi) mai mici?