BNR avertizează asupra unui nou risc sistemic în economie: întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene

Banca Naţională a României a identificat un risc sistemic nou, cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conform Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de banca centrală.”Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice.Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere.Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental”, se spune în Raport.Conform BNR, contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale şi criza energetică menţin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever.Rata de creştere reală anuală a PIB observată în trimestrul doi (13,9%) este rezultatul continuării procesului de redresare a economiei pe fondul îmbunătăţirii situaţiei medicale, dar şi al unui efect de bază substanţial asociat contracţiei puternice din trimestrul doi al anului 2020 odată cu declanşarea pandemiei COVID-19. Evoluţiile sunt în linie cu cele la nivel regional.Principalele riscuri privind creşterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene), precum şi de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice.Raportul menţionează faptul că evoluţiile pozitive ale economiei şi situaţiei medicale din prima parte a anului au redus presiunile asupra bugetului public. Deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8% din PIB în primele nouă luni ale anului (faţă de 6,4% în aceeaşi perioadă a anului trecut),

 » Aflați mai multe informații aici.