Opinii

Ce învățam din masacrul de la Belgrad? Suflete zdrobite zdrobesc suflete

Ca un șef de milițieni ce se consideră, ministrul de Interne dr. Bode a ieșit la televizor să explice măsurile pe care le gândește ca urmare a teribilei nenorociri de la Belgrad – copilul de 13 ani care a asasinat 9 oameni într-o școală.

Dr. Bode invocă porți de aeroport la intrarea în școli, detectoare de metale. Nu m-aș mira, la ce relație are dr. Bode cu școala, că își imaginează sincer că așa ceva ar funcționa.

Dacă nu te-ai ocupat intens cu ea, nu știi ce aglomerație e dimineața la intrări. Și cum fiecare copil are inevitabil obiecte metalice la el – chei, pix, ceas etc – controlul individual s-ar termina către prânz, adică numai bine ca să înceapă cel pentru clasele de după-amiază, care să se termine spre seară.

Soluția milițienească nu e răspunsul, așa cum nu a fost nici în cazul elevului de la București care în urmă cu câteva săptămâni și-a agresat cu un cuțit profesoara de japoneză.

  • Tragedia cu două victime de la Colegiul Creangă. Adolescenții pe care nu-i mai vede nimeni

Răspunsul nu e dificil de înțeles dacă ne uităm la profilul copilului din Serbia. Kostas e dintr-o familie respectabilă, de intelectuali, mergea la o școală bună și învăța foarte bine, nu era băut, nu era drogat.

Ceea ce relatează însă presa sârbă și a afirmat chiar președintele Vucic este că acest copil a fost victima unui hărțuiri constante din partea unor colegi, pentru simplul motiv că era mai bun ca ei la învățătură, olimpic.

Bullying-ul a fost atât de grav încât a impus mutarea copilului în altă clasă, dar hărțuirea a continuat. Sunt copii care metabolizează cumva situația, cu costuri psihologice foarte mari, dar sunt și copii care clachează în diferite moduri, de la depresii, poate tentative de sinucidere, la acțiuni violente, până la extrema violență de la Belgrad.

Fără a considera, sub nicio formă, că o crimă este scuzabilă, nu vom rezolva nimic dacă nu vom pricepe că înainte de a deveni criminal acel copil a fost el însuși o victimă. S-a simțit respins, umilit, agresat și, în mod evident, nu a primit sprijinul necesar.

Chestiunea asta nu o rezolvi cu pază, detectoare și exmatriculare. Cel mult, ele vor muta violența puțin mai încolo, în fața școlii.

Soluția este să înțelegi ce se întâmplă, foarte grav, și la noi. Fenomenul bullying este extrem de răspândit. Atât de răspândit încât nu mai e o știre decât atunci când îmbracă forme extreme. Hărţuitorii sunt în general, la rândul lor, victime, ale altor hărţuitori și își răzbună suferința provocând-o.

Sau ale unor familii în care sunt sau cel puțin se simt agresați și ale căror stereotipii,

 » Aflați mai multe informații aici.