Dan Tanasă, întrebare pentru Marcel Boloș: Care sunt prioritățile dvs. ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene?

România este codașă la capitolul absorbția fondurilor europene în perioada de programe 2014-2020. Având în vedere că ne aflăm în cea de-a treia perioadă de programare 2012-2027, deputatul AUR Dan Tanasă solicită ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, să precizeze care sunt prioritățile sale pentru România.

Deși suntem printre ultimii în Uniunea Europeană la rata de absorbție de fonduri UE  în perioada de programare 2014-2020, totuși în cei 15 ani de la aderare, România a atras totuși mult mai multe miliarde de euro decât a plătit la bugetul comunitar, așa cum arată tabelele oficiale consultate de StartupCafe.ro. În cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. România a accesat 46,72 miliarde de euro pe plus în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021. Cei doi ani marcați de criza COVID (2020 și 2021) au fost cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România, respectiv 15,31 miliarde de euro.

         În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic,  în acest moment, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și cea 2021-2027.

         În perioada de programare 2014-2020, România a avut la dispoziție 50,6 miliarde euro, iar până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare.

         La partea de proiecte europene cu fonduri structurale și de investiții (FESI) suntem la coada clasamentului european la rata de absorbție, ca bani încasați de la Comisie (cu tot cu avansuri pe care le-am primit fără proiecte, să ne ajute să începem implementarea). Un alt program prin care tragem bani de la UE fără să fie nevoie să facem proiecte este Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), gestionat de MIPE. De aici am atras 214 milioane euro, 43,11% rată de absorbție. Și aici am văzut că România reușește să ajute persoanele dezavantajate cu 4 lei/zi din luna iunie pana la sfârșitul anului 2022, deși Comisia a suplimentat și acest program prin fonduri de criză prin facilitatea React EU (din acești bani se oferă alimente și alte astfel de ajutoare persoanelor cu venituri foarte mici).

         Revenind la cei 52,43 miliarde euro din CFM 2021-2027, România vrea să ia acești bani prin 10 programe operaționale plus plățile directe la hectar, însă până acum nu a luat niciun ban, nici măcar avansurile. România nu are însă aprobate de Comisia Europeană acordul de parteneriat și programele operaționale. Poate în anul 2022 vor fi gata toate, deși până am văzut cum guvernanții noștri se concentrează pe PNRR.

         Domnule ministru, vă întreb care este cu adevărat stadiul privind absorbția fondurilor europene cuvenite României pe perioada 2014-2020?

         Ce proiecte importante, în ce domenii au fost realizate în România?

         Ați hotărât ca funcționarii din Ministerului  Investițiilor și Proiectelor Europene  să aibă salariile crescute cu 50% pentru cei care lucrează pe proiecte europene, dar au și responsabilități în a duce la bun sfârșit aceste proiecte? Fiindcă România a absorbit aproape 19 miliarde de euro în ultimii 8 ani, vom reuși în aceste condiții să absorbim mai mult de 60 de miliarde de euro în următorii 8-9 ani cu aceleași firme, cu aceeași înzestrare tehnică, cu aceiași angajați și cu același tip de guvernare? De ce nu aplicați alte modele europene, precum cel polonez pentru absorbția fondurilor europene?

         Care sunt prioritățile Dvs. ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene?

Deși suntem printre ultimii în Uniunea Europeană la rata de absorbție de fonduri UE  în perioada de programare 2014-2020, totuși în cei 15 ani de la aderare, România a atras totuși mult mai multe miliarde de euro decât a plătit la bugetul comunitar, așa cum arată tabelele oficiale consultate de StartupCafe.ro. În cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. România a accesat 46,72 miliarde de euro pe plus în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021. Cei doi ani marcați de criza COVID (2020 și 2021) au fost cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România, respectiv 15,31 miliarde de euro.

         În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic,  în acest moment, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și cea 2021-2027.

         În perioada de programare 2014-2020, România a avut la dispoziție 50,6 miliarde euro, iar până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare.

         La partea de proiecte europene cu fonduri structurale și de investiții (FESI) suntem la coada clasamentului european la rata de absorbție, ca bani încasați de la Comisie (cu tot cu avansuri pe care le-am primit fără proiecte, să ne ajute să începem implementarea). Un alt program prin care tragem bani de la UE fără să fie nevoie să facem proiecte este Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), gestionat de MIPE. De aici am atras 214 milioane euro, 43,11% rată de absorbție. Și aici am văzut că România reușește să ajute persoanele dezavantajate cu 4 lei/zi din luna iunie pana la sfârșitul anului 2022, deși Comisia a suplimentat și acest program prin fonduri de criză prin facilitatea React EU (din acești bani se oferă alimente și alte astfel de ajutoare persoanelor cu venituri foarte mici).

         Revenind la cei 52,43 miliarde euro din CFM 2021-2027, România vrea să ia acești bani prin 10 programe operaționale plus plățile directe la hectar, însă până acum nu a luat niciun ban, nici măcar avansurile. România nu are însă aprobate de Comisia Europeană acordul de parteneriat și programele operaționale. Poate în anul 2022 vor fi gata toate, deși până am văzut cum guvernanții noștri se concentrează pe PNRR.

         Domnule ministru, vă întreb care este cu adevărat stadiul privind absorbția fondurilor europene cuvenite României pe perioada 2014-2020?

         Ce proiecte importante, în ce domenii au fost realizate în România?

         Ați hotărât ca funcționarii din Ministerului  Investițiilor și Proiectelor Europene  să aibă salariile crescute cu 50% pentru cei care lucrează pe proiecte europene, dar au și responsabilități în a duce la bun sfârșit aceste proiecte? Fiindcă România a absorbit aproape 19 miliarde de euro în ultimii 8 ani, vom reuși în aceste condiții să absorbim mai mult de 60 de miliarde de euro în următorii 8-9 ani cu aceleași firme, cu aceeași înzestrare tehnică, cu aceiași angajați și cu același tip de guvernare? De ce nu aplicați alte modele europene, precum cel polonez pentru absorbția fondurilor europene?

         Care sunt prioritățile Dvs. ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene?