De teama noului guvern din Germania, lideri ai unor partide naționaliste din Europa s-au reunit la Varșovia ca să facă front comun

De teama noului guvern din Germania, lideri ai unor partide naționaliste din Europa s-au reunit la Varșovia ca să facă front comun

Liderii unor partide europene naţionaliste şi de extremă-dreapta au discutat sâmbătă la Varşovia despre posibilitatea unor voturi comune în Parlamentul European, dar nu au reuşit să încheie o alianţă formală, relatează AFP, preluată de Agerpres. Premierul ungar Viktor Orban, lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen şi Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului conservator polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) se numără printre liderii celor 15 partide europene conservatoare şi de extremă dreapta care au luat parte, sâmbătă, la reuniunea din capitala Poloniei. Într-o declaraţie comună transmisă la final, participanţii şi-au afirmat opoziţia faţă de o Europă „guvernată de o elită autoproclamată” și spun că „numai instituţiile suverane ale statelor au o deplină legitimitate democratică”.„Fie (…) împreună vom pune capăt uzurpării care concentrează puterea în mâinile elitelor europene (…), fie ne vom confrunta cu extinderea competenţelor (instituţiilor europene) şi contractarea a ceea ce este una dintre cele mai bune invenţii ale umanităţii, adică statele suverane”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.Participanţii au mai discutat despre „o cooperare mai strânsă în Parlamentul European”, care să includă „organizarea de reuniuni comune şi coordonarea voturilor asupra chestiunilor comune, precum protejarea suveranităţii statelor membre şi poziţia asupra imigraţiei ilegale”.Polonia și Ungaria, în conflict cu Bruxelles-ul Formaţiunea PiS a transmis anterior că partidele reunite la Varşovia doresc să discute despre modalităţile prin care pot contracara „încălcările repetate ale tratatelor” UE de către Comisia Europeană şi alte instituţii europene, cum ar fi de pildă crearea mecanismului care va permite suspendarea fondurilor europene pentru acele ţări despre care Comisia Europeană consideră că încalcă statul de drept, Ungaria şi Polonia fiind ameninţate în prezent cu aplicarea acestui mecanism.Aceste două ţări, conduse de guverne conservatoare, sunt acuzate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, reformele în justiţie sau, mai recent, contestarea întâietăţii dreptului european în faţa celui naţional.

 » Aflați mai multe informații aici.

Distribuie acest articol!