Dorel Gheorghe Acatrinei și Lucian Florin Pușcașu (AUR): „Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș trebuie mutată”
Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș trebuie mutată, întrucât există un pericol real al expunerii la substanțele toxice, unele cu efect cancerigen, al populației aflată în vecinătatea depozitului de deșeuri. Este semnalul de alarmă tras de deputații AUR de Suceava, Dorel Gheorghe Acatrinei și Lucian Florin Pușcașu. În context, parlamentarii au expediat o interpelare către prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, în care solicită trimiterea corpul de control al Guvernului României să identifice persoanele vinovate pentru amplasarea gropii de gunoi în Pasul Mestecăniș.
„În data de 02.02.2022 la Vatra Dornei a avut loc o consultare publică unde camarila lui Gheorghe Flutur, presedintele CJ Suceava si reprezentii Ministerului Mediului par să-și assume, braț la braț, darea în folosință a gropii de gunoi situate în Pasul Mestecăniș, județul Suceava care va da lovitura de grație Bucovinei.
Depozitul este situat la o distanță de 40,9 metri față de drumul european E78 în punctul cel mai apropiat și la o distanță de 66 de metri de calea ferată (distanța între punctul final al cascadei de deversare a levigatului epurat și axa liniei de cale ferată pe direcția de curgere).
Consiliul Județean Suceava a construit și recepționat un depozitul de deșeuri care este amplasat în Pasul Mestecăniș, la o altitudine de circa 1.100 de metri. Acesta are o suprafață de 56.055 metri pătrați, din care suprafața efectivă de depozitare este de 43.882 de metri pătrați. Depozitul este proiectat să funcționeze pentru o durată de 25 de ani, are o singură celulă de depozitare cu o capacitate de 390.000 de tone (352.500 metri cubi).
La distanța de sub 1.000 de metri față de corpul depozitului se află 25 de construcții, dintre care trei cu destinație turistică (regim de odihnă/recreere, întrucât reprezintă pensiuni/restaurante și zone de camping), un magazin de suveniruri și 21 de locuințe. Cea mai apropiată construcție cu destinația de locuință se află la o distanță de numai 462,2 metri, în direcția nord-vest față de corpul depozitului de deșeuri.
Pericolul real al expunerii la substanțele toxice, unele cu efect cancerigen, al populației aflată în vecinătatea depozitului de deșeuri sau care va circula prin vecinătatea acesteia este confirmat și pus în evidență în Capitolul III.2 din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (decembrie 2010, pagina 212), în care se arată că riscul la inhalarea cumulativă a 11 chimicale cunoscute sau suspectate a fi cancerigene persistă.
La momentul obținerii planului urbanistic zonal pentru construirea depozitului de deșeuri, beneficiarul Consiliul Județean Suceava a prezentat o documentație în care: amplasamentul identificat nu este complet, lipsind cascada de deversare a levigatului epurat. Luînd în calcul faptul că zona este eminamente turistică, fapt dovedit prin conferirea statutului de stațiune turistică pentru Comuna Pojorâta, în anul 2017, și una dintre cele mai frumoase din Bucovina, se poate aprecia, în mod rezonabil, că în unele autovehicule care vor circula prin zonă va fi mai mult de o persoană, ceea ce crește și mai mult numărul total al persoanelor expuse la noxele periculoase degajate de depozitul de deșeuri cu risculul inhalării de substanțe cancerigene.
În Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (varianta decembrie 2010; pagina 214) este redat un tabel cu riscuri potențiale cauzate de expunerea la impactul depozitelor de deșeuri, în cuprinsul căreia se arată faptul că: emisiile de gaz produc consecințe nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale aflate la mai puțin de 3 kilometri. Se mai menționează că migrarea gazelor de suprafață produc consecințe nocive prin inhalare proprietăților din jur până la 500 de metri de depozit; pulberile din depozit produc efecte nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale; pulberile din depozit produc efecte nocive prin contact dermic și/sau ingestie accidentală și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale. Se mai menționează că lanțurile alimentare afectate prin depunere de contaminanți pe recolte, efective de animale sau pești (posibil și prin dispersie în atmosferă) și vizează produse vegetale, carne sau pește (gospodării sau restaurante), sau prin așezare pe legume, grădini, livezi, păsări de apă consumatoare de pește; agenții patogeni produc efecte nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale situate în zona de dispersie a vectorilor biotici.
Studiul de fezabilitate, în Capitolul 6 și în Anexa 6.1. Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava, identifică riscuri semnificative de mediu pentru amplasamentul Depozitului de Deșeuri Pojorâta:
“Gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă. De asemenea, pe harta topografică disponibilă la scara de 1:25000 mai există o zonă cu inscripția „zonă pentru conservarea apei”. Prin urmare amplasamentul ar fi localizat în sau în apropierea unei arii protejate cu apă” (pagina 22);
Evaluarea riscului de inundații pentru amplasamente. (…) Poate exista un risc temporar de inundații la amplasamentul de la Pojorâta din cauza pârâului din apropiere. Mai mult, există o pantă cu o înclinație de 25% la amplasament. Această valoare nu este foarte mare ținând cont de stabilitatea geotehnică, dar poate determina formarea de debite mari de scurgere. Datorită pantelor abundente existente la amplasamentul de la Pojorâta, poate exista un risc de inundații cauzat de eroziunea și alunecările de teren ale solurilor de suprafață.
Motivul acestora este situația geologică a solurilor argiloase. Riscul este mai ridicat toamna, după adunarea recoltelor, când terenurile agricole nu mai sunt acoperite de vegetație. Zonele înconjurătoare sunt acoperite de păduri, care întrerup formarea de debite mari de scurgere” (pagina 31);
(…) De asemenea, amplasamentul de la Pojorâta din regiunea montană a județului Suceava nu este ideal pentru construcția unui depozit central. Amplasamentul nu are o capacitate suficientă. Panta de 25% limitează cantitățile de deșeuri care se vor depozita. Influența asupra peisajului este critică. Datorită vitezei mari a vântului, zona va fi poluată de deșeuri (pg. 31).”
La mijlocul anului 2021, Tribunalul Suceava a dat undă verde redeschiderii urmăririi penale în cazul anchetei care privește construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș. Soluția pronunțată de judecătorul Secției Penale al Tribunalului Suceava este definitivă, ceea ce înseamnă că dosarul se va întoarce la DNA pentru continuarea cercetărilor. La data de 13 mai 2021, procurorul ierarhic superior a dispus redeschiderea urmăririi penale, apreciind ca întemeiate cele două plângeri formulate.
Vă solicităm să trimiteți corpul de control al Guvernului României să identifice persoanele vinovate pentru amplasarea gropii de gunoi în Pasul Mestecăniș.
Solicităm sistarea demersurilor de dare în folosință a gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș până la finalizarea definitivă a dosarului penal.
Solicităm constituirea Guvernului României ca parte civilă în procesul penal pentru recuperarea prejudiciului atât cu suma cu care a cofinanțat proiectul dar și cu suma care a fost accesată de la Uniunea Europeană pentru greșita amplasare a locației gropii de gunoi.
Față de aceasta situatie vă adresăm următoarea înterpelare: Care este poziția dumneavoastră după consultarea publică din 02.02.2022 referitoare la darea în folosință a gropii de gunoi în pasul Mestecănis?Cînd veți proceda la mutarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș într-o altă locație?”, se arată în interpelarea deputaților AUR de Suceava, Lucian Florin Pușcașu și Dorel Gheorghe Acatrinei.