Dorinel Cosma (AUR) supune atenției ministrului Dîncu situația militarilor români români, originari din zonele reocupate de sovietici

Dorinel Cosma (AUR) supune atenției ministrului Apărării Vasile Dîncu, situația militarilor români, originari din zonele reocupate de sovietici ((Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța), în urma sesizărilor primite din partea urmașilor acestora. Senatorul solicită ministrului Dîncu să transmită dacă are în vedere soluționarea acestei situații prin inițierea unei proiect de lege privind Decretul Lege 118/190 care să facă dreptate acestor militari români.

În cadrul audiențelor săptămânale din circumscripția electorală Botoșani, am primite mai multe sesizări din partea urmașilor militarilor care au fost lăsați la vatră după semnarea Armistițiului de la Moscova din 13 septembrie 1944, între România și URSS.

         După semnarea armistițiului s-a trecut la reinstituirea graniței impuse de statul sovietic din 28 iunie 1940, astfel încât, Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost reintegrate în URSS, pe linia de demarcație a teritoriilor fiind amplasate din nou trupele de grăniceri, care opreau/interziceau orice mișcare de persoane dintr-o parte în alta. Tranziția populației, peste acea frontieră ilegală nu s-a mai putut face, înregistrându-se și încercări disperate, soldate cu masacre comise de trupele de grăniceri și NKVD.

         Militarii români, originari din zonele reocupate de sovietici (Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța), care au luptat și pe fontul de vest împotriva armatei germane, alături de Armata Roșie, până la terminarea războiului, au fost „lăsați la vatră” în România, dar dezrădăcinați, prin forța împrejurărilor istorice, din locurile de baștină. Aceștia din urmă fiind refugiați „de facto”, deși ei nu au fost integrați în planurile inițiate de statul român, în timpul războiului, pentru protecția populației refugiate din zonele ocupate de sovietici.

         Situația menționat a creat numeroase drame de familie, marcând pentru întreaga viață sute de mii de militari și cetățeni români „dezmoșteniți”. Sub aspect juridic, situația lor a fost la fel de complexă: pe lângă familiile și averile rămase „dincolo”, în Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța, și sub aspect civil, aceștia au întâmpinat numeroase dificultăți, unele nesoluționate nici până la dispariția lor fizică.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarea întrebare:

 1. Ce poziție are ministerul pe care îl administrați cu acestă problemă complexă a încadrării militarilor români dezrădăcinați, prin foră de împrejurările istorice, în categoria refugiaților sau deportaților?

2. După cele argumentele de mai sus, aveți în vedere inițierea unei proiect de lege privind Decretul Lege 118/190 pentru a încadra militarii români, ce nu au putut să se reîntoarcă în teritoriile românești integrate de URSS în 28 iunie 1940, în categoria de refugiați?