Ionuț Neagu (AUR): România – codașa Europei la numărul de ore alocate disciplinei școlare Istoria. Ce va întreprinde Ministerul Educației pentru depășirea acestei situații inacceptabile?

Senatorul AUR Ionuț Neagu atrage atenția asupra faptului că România este codașa Europei la numărul de ore alocate disciplinei școlare Istoria și cere Ministerului Educației să remedieze această situație: predarea istoriei în școli și educația socială și patriotică au un rol determinant în formarea atașamentului față de țară și societate, subliniază Neagu.

Popoarele care nu-și cunosc istoria riscă să-și piardă geografia. Predarea istoriei în școli și educația socială și patriotică au un rol determinant în formarea atașamentului față de țară și societate.

Potrivit unui sondaj realizat anul acesta de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, doar 3 din fiecare 10 bărbați din România ar lupta în cazul în care țara noastră ar fi implicată într-un conflict armat, în condițiile în care 2 din 10 bărbați ar prefera să emigreze, iar 5 din 10 bărbați nu au putut aprecia cum ar proceda. Faptul demonstrează că sentimentul patriotic în România este la cele mai scăzute cote în Europa și în lume și, în opinia noastră, Școala se numără printre principalii responsabili direct de această situație.

În prezent, România este singurul stat membru al Uniunii Europene, în care, conform statisticilor publicate de către Consiliul Europei, de rețeaua EURYDICE, de Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie, elevii învață în medie 1 oră de istorie  pe săptămână, deopotrivă la gimnaziu și liceu, în timp ce în celelalte state membre ale blocului comunitar şi nu doar, în Planurile-cadru, sunt prevăzute între 2-3-4 sau chiar mai multe ore la istorie.  

Astfel se prezintă  situația în ceea ce privește orele alocate disciplinei școlare Istoria, în state din Europa, în diverse cicluri de studii: Albania – 2 ore, Austria – 2-3 ore, Bulgaria – 3 ore, Bielorusia – 3 ore, Belgia – 2-3 ore, Republica Cehă – 3 ore, Danemarca – 2 ore, Estonia – 3 ore, Germania (abordare pe landuri) – 3-4 ore, Grecia – 2-3 ore, Irlanda – 2 ore, Islanda – 2-3 ore, Finlanda – 2-7 ore, Franța – 3-5 ore, Grecia – 2-3 ore, Grecia – 2-3 ore, Letonia – 2 ore, Lituania – 2 ore, Macedonia de Nord – 2 ore, Marea Britanie – 3-4 ore, Olanda – 3 ore, Polonia – 3-6 ore, Portugalia – 5 ore, Republica Moldova (Istoria Românilor și universală) – 2-4 ore, Rusia – 2-5 ore, Slovacia – 2 ore, Turcia – 2-3 ore, Ucraina – 3 ore, Ungaria – 3-4 ore.

 Potrivit Recomandării Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1283 (1996) privind și învățarea istoriei în Europa (fr.: L’histoire et l’apprentissage de l’histoire en Europe), ”orice individ are dreptul să-și cunoască trecutul, precum și dreptul de a-l dezavua. Istoria este unul dintre mijloacele de regăsire a acestui trecut și de forjare a identității culturale. Aceasta este de asemenea o ușă deschisă către experiența și bogăția culturală ale trecutului și ale altor culturi. Istoria este o disciplină care dezvoltă abordarea critică a informației și a imaginației controlate. Istoria are de asemenea un rol politic cheie în Europa de astăzi. Ea poate favoriza înțelegerea, toleranța și încrederea între indivizi și între popoarele din Europa”, ”Cunoașterea istoriei este importantă pentru viața civică. Fără aceasta, individul este mai vulnerabil, subiect al manipulării politice sau de altă natură. Pentru cea mai mare parte a tinerilor, istoria începe la școală”.

Astfel, APCE i-a recomandat Comitetului de miniștri să încurajeze învățarea istoriei în Europa, formulând mai multe propuneri, susținând: ”Cunoașterea istoriei trebuie să fie o parte esențială a educației tinerilor. Învățarea acesteia va trebui să le permită elevilor dobândirea capacității intelectuale de a analiza și interpreta informația de o manieră critică și responsabilă, de a pricepe complexitatea subiectelor și de a aprecia diversitatea culturală”.

Readucem în atenție și faptul că anterior Academia Română a emis un punct de vedere oficial în legătură cu Planul-cadru pentru învățământul gimnazial din România, exprimându-și îngrijorarea pentru ”reducerea numărului de ore, până la dispariția din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze cultura generală, cât și conștiința istorică și identitară a noilor generații”. ”Vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă. Istoria cu deosebire oferă o perspectivă largă asupra realităţii, situată în orizontul devenirii, şi asigură, astfel, cadrul de integrare şi capacitatea de a răspunde provocărilor prezentului”, susține Academia Română.

De asemenea, anul acesta Academia Română a cerut insistent Ministerului Educației ”ca în învăţământul gimnazial numărul de ore de Istorie din trunchiul comun, obligatoriu, să fie de cel puţin 2 pe săptămână, iar în învăţământul liceal tot de 3 ore, indiferent de profil. De asemenea, considerăm că introducerea în noua lege a obligativităţii ca probă de bacalaureat pentru disciplina Istorie ar corespunde presiunii care există din partea societăţii civile din România şi ar salva generaţiile viitoare de alterarea radicală a identităţii lor naţionale”.

Exprimăm opinia că România trebuie să înceteze a mai fi codașa Europei în ceea ce privește studiul Istoriei în școală. Astfel, numărul de ore alocate acestei discipline școlare trebuie mărit cel puțin la nivelul la care Istoria este studiată în statele vecine.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați:

1. Ce veți întreprinde concret, în calitate de nou ministru al Educației, în vederea măririi numărului de ore alocate disciplinei școlare Istoria cât mai repede cu putință?