Mihail Albișteanu (AUR): Noi provocări ale extremismului etnic la adresa României

Deputatul AUR Mihail Albișteanu a atras atenția asupra efectelor grave pe care extremismul motivat etnic le-ar putea avea asupra parcursului democratic al societății românești.

În ultimele săptămâni, România, un stat-model la nivel european  în ceea ce privește protecția minorităților naționale, care au asigurate toate drepturile necesare pentru a-și păstra identitatea națională (incluzând aici presa și educația în limbile naționale, reprezentarea parlamentară etc.) suferă noi atacuri din partea unor extremiști maghiari.

Provocările urmează victoriei electorale a premierului în exercițiu, Viktor Orbán (cunoscut prieten al liderului rus, Vladimir Putin) și al partidului său, Fidesz, în recentele alegeri parlamentare din Ungaria, precum și alegerii unui nou președinte al Republicii Ungare, în persoana Katalinei Novák.

Încă din octombrie 2021, cei doi extremiști maghiari – cetățeni români din Târgu Secuiesc (István Beke şi Zoltán Szőcs), condamnați de justiția română la cinci ani de închisoare cu executare, pentru terorism și instigare la terorism (deoarece fabricau, se pare, o bombă artizanală, pentru parada de 1 decembrie 2015, din orașul natal), au fost decorați, la Sf. Gheorghe, într-o ceremonie restrânsă, de către Consiliul Național Secuiesc, cu distincția: “Nevinovat pentru adevăr”, pe motiv că “s-au opus eforturilor de deznaționalizare, care durează de un secol”.

La începutul acestei luni, membri (de etnie maghiară) ai echipei naționale de hochei a României au intonat așa-zisul “imn” al Ținutului Secuiesc, la finalul partidei cu naționala Ungariei, desfășurată în cadrul Campionatului Mondial de Hochei de la Ljubljana. În plus, Tánczos Barna, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul României, din partea UDMR, a fost filmat în mijlocul galeriei maghiare, fredonând cântecul respectiv. Gestul său a fost apărat de însuși Ministrul Sporturilor din Guvernul de la București, un alt reprezentant al UDMR, Eduard Novak, care, într-o emisiune televizată, nu a fost capabil să recite nici măcar un vers din imnul de stat al României. Tánczos Barna recidivează, de fapt, pentru că, în 2011, în calitate de președinte al Federației Române de Hochei, el a apărat gestul unor sportivi de etnie maghiară ai echipei naționale de hochei a României, care la un meci cu naționala similară a Ungariei, desfășurat la Miercurea Ciuc, au cântat imnul național al Ungariei.

Că lucrurile nu sunt întâmplătoare o demonstrează faptul că, la scurt timp după situația de la Ljubljana, „imnul secuiesc” a fost intonat din nou, de data asta chiar la București, de către fotbaliștii echipelor de fotbal care au disputat finala Cupei României under 19 (Csikszereda și Sepsi) și de către fanii acestora, sub privirea lipsită de reacție a lui Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal; această atitudine sfidătoare a primit din nou, aprobarea aceluiași Eduard Novak.

Și provocările continuă: într-o recentă postare pe o rețea de socializare, proaspăt aleasa președintă a Ungariei, dna. Katalin Novák, aflată într-o vizită privată la Cluj și la Alba-Iulia, s-a erijat în „reprezentant al tuturor maghiarilor”, din interiorul „sau din exteriorul granițelor Ungariei”, ceea ce a provocat, în sfârșit, reacția MAE român, care, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la București, pentru a-i atrage atenția asupra acestei declarații, care, așa cum afirmă comunicatul MAE, nu corespunde nici standardelor europene și nici spiritului Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, semnat de România și Republica Ungară, la Timișoara, la 16 septembrie 1996.

Lucrurile nu se opresc aici: vineri, 20 mai, cei doi extremiști maghiari condamnați pentru terorism, au fost din nou premiați (la Târgu Secuiesc), de către un ONG cu sediul la Budapesta, în prezența senatorului UDMR, László-Ödön Fejér , în condițiile în care președintele statului ungar se afla în vizită „privată” , în Transilvania românească!

Este de neconceput ca astfel de acțiuni provocatoare să continue să aibă loc în România. Prin urmare, cer MAE să atenționeze din nou Budapesta, în legătură cu aceste provocări și cer MAI să aplice legea, care este opozabilă în egală măsură, tuturor cetățenilor României, indiferent de naționalitate. De asemenea, le cer domnilor Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu să ceară UDMR, partener în coaliția de guvernare, să se delimiteze în mod clar de aceste provocări, iar în caz contrar, să ceară UDMR să se retragă de la guvernare.