Pâinea noastră cea de toate zilele și alegerile lor o dată la patru ani

Pâinea noastră cea de toate zilele și alegerile lor o dată la patru ani

Dacă aș fi politician, cu atât mai mult la guvernare, mi-aș începe fiecare zi intrând în cel mai apropiat magazin și uitându-mă la prețurile alimentelor și la plinătatea rafturilor. Mai ales că nu există program al vreunui partid politic de la noi care să nu înceapă spunându-ne că România poate hrăni o populație de patru ori mai mare decât a noastră.

Dacă aș fi politician, aș pricepe, atunci când aș vedea românii alergând disperați să cumpere zeci de sticle de ulei, că două spaime bântuie astăzi viața noastră: spaima de criză alimentară și spaima de alimente prea scumpe.

Sunt întemeiate aceste două spaime? Ei bine, prima nu are niciun temei, iar a doua are un răspuns care depinde, în egală măsură, de Virgil Popescu și de Vladimir Putin. Căci primul scumpește electricitatea, cel de-al doilea benzina și ambii scumpesc gazul.

Agricultura plus industria alimentară plus comercializarea alimentelor reprezintă, la un loc, cam o șesime din economia României. Agricultura singură aduce 4,4% din PIB-ul României (sursa: AICI), industria alimentară are o contribuție similară, de 4,5% din PIB (9,3 miliarde de euro valoare adăugată în 2018 – sursa: AICI), iar comerțul alimentar reprezintă peste 7% din PIB (sursa: AICI).

Pe ansamblu, afacerile legate de mâncare din țara noastră produc fiecare al șaselea euro produs în România. O pondere neegalată de nicio altă ramură.

Viața și bunăstarea noastră depind în mod esențial de alimente, căci românii pun mare preț pe mâncare și băutură: la fiecare sută de euro cheltuită într-o gospodărie, 29 de euro se duc pe alimente, o pondere neîntrecută decât la estonieni (30 de euro dintr-o 100) și egalată doar de greci, maltezi și letoni:

Aș începe discuția cu o constatare evidentă: da, suntem dependenți de importurile de produse alimentare, dar, din fericire, această dependență este legată de vestul Europei, nu de est. Deci, cu siguranță, nu vom suferi de lipsuri alimentare.

Dar prețurile alimentelor nu se formează în România. Căci noi exportăm boabe și importăm carne și alimente procesate. Iată cum arată, în mod sintetic, tabloul comerțului nostru cu alimente și animale vii, după primele 11 luni din 2021:

Sursa: buletin statistic Institutul Național de Statistică

Imaginea sintetică a agriculturii și a industriei noastre alimentare este cam așa: 530 de milioane de euro deficit la carne de porc, 660 de milioane de euro deficit la carnea proaspătă de vită, 470 de milioane de euro deficit la lapte și lactate, 2,7 miliarde de euro excedent la cereale, 360 de milioane de euro deficit la produse din cereale, încă 410 milioane de euro deficit din preparate alimentare diverse,

 » Aflați mai multe informații aici.

Distribuie acest articol!