Tensiunea crește în Balcani. Parlamentul sârbilor din Bosnia a lansat o controversată procedură de secesiune

Parlamentul sârbilor bosniaci a lansat vineri un proces controversat de retragere din instituţiile comune pe care le au cu celelalte entități din Bosnia și Herțegovina, în special din cadrul armatei, în ciuda avertismentelor Occidentului cu privire la intenţiile separatiste din această regiune balcanică. Bosnia-Herțegovina a rămasă divizată etnic în urma războiului din 1992-1995 ce a urmat destrămării fostei Iugoslavii, iar acum, la mai bine de 25 ani de la încheierea ostilităților, există temeri că ar putea izbucni un nou conflict din cauza ambițiilor secesioniste ale sârblor bosniaci. Reunit în oraşul nordic Banja Luka, capitala Republicii Srpska, parlamentul entităţii sârbe bosniace a dat guvernului un termen de şase luni pentru a organiza retragerea din cadrul a trei instituţii centrale ale statului: armata, justiţia şi administraţia fiscală, relatează AFP, preluată de Agerpres.„Bosnia se îndreaptă într-o direcţie asupra căreia nu am convenit prin semnarea Acordului de pace de la Dayton”, a declarat Milorad Dodik, fost președinte al Republicii Srpska, în prezent reprezentantul politic al sârbilor bosniaci în cadrul președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina. „Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska”, a proclamat el.Acordul de la Dayton a pus capăt, în 1995, unui conflict soldat cu 100.000 de morţi, din care a rezultat împărţirea Bosniei în două entităţi, Republica Srpska şi o entitate croato-musulmană, reunite sub numele de Bosnia și Herțegovina. Acordul de pace a instituit în acelaşi timp o stufoasă structură administrativă menită să prevină pe viitor declanşarea de violenţe interetnice. În anii care au urmat, sub presiunea puterilor occidentale, statul central Bosnia-Herțegovina, cu pârghii slabe, a început să înființeze instituţii comune, armată, justiţie, administraţie fiscală şi servicii de informaţii.Va fi organizat un referendum Tot vineri, Milorad Dodik a promis să organizeze un referendum prin care le va cere locuitorilor Republicii Srpska să aprobe acţiunile sale.Dodik a părut, totuşi, să lase întredeschisă o portiță de negociere.

 » Aflați mai multe informații aici.