Veste bună pentru Mugur Isărescu. Scapă de dosarul de la Securitate datorită mafiei din Parlament

O eroare intenționată din procesul legislativ i-ar putea aduce guvernatorului Mugur Isărescu închiderea dosarului de colaborator al Securității aflat pe rolul Curții de Apel București. Prin intermediul avocatului său, Isărescu a sesizat Curtea Constituțională despre faptul că o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său, a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

În mod concret, modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaților → Senat dar, susține Isărescu, ar fi trebuit ca lucrurile să stea invers. Pe data de 30 septembrie, Curtea Constituțională va analiza sesizarea și, în cazul în care o va admite, modificarea de lege va deveni neconstituțională, iar acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității prin care se cere constatarea calității de colaborator al lui Isărescu va fi respinsă.

O sursă din cadrul Consiliului ne-a declarat că guvernatorul ”va fi «albit» la masa verde a CCR, fără probleme”.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, senatorul ALDE Daniel Zamfir a depus la Senat o propunere legislativă care permitea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) reverificarea dosarelor pentru persoanele care anterior primiseră adeverință de necolaborare, dar pentru care instituția primește informații noi. Până atunci, acest lucru nu era posibil din punct de vedere legal.

Oficial, Zamfir și-a motivat propunerea prin intenția de a corecta ”ascunderea adevărului în ceea ce privește calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități (…) absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală și uneori chiar penală, lăsând nesancționate declarații necorespunzătoare adevărului.”

Pe de altă parte, exact în acele zile, Zamfir declanșase o ofensivă în media criticând acerb activitatea Băncii Naționale a României (BNR) și a lui Isărescu. 2019 era și anul în care expira mandatul guvernatorului.

Unul dintre primii pași în cazul oricărei propuneri legislative este verificarea competenței, decisive fiind punctele de vedere ale Consiliului Legislativ (în special) și Comisiei de Constituționalitate, în acest caz din Senat. În martie 2019, ambele au susținut că, în cazul propunerii lui Zamfir, este vorba de o lege organică și că prima cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ era condus, la acel moment, de Dragoș Iliescu (76 de ani). Acesta fusese numit în funcție în 2001, prin voturile PSD, postul fiind unul ”pe viață”. Este o instituție unde sunt plasate periodic ”sinecurile de partid”. Inclusiv Iiescu, care s-a retras din funcție în 2020, a fost înlocuit pe linie de partid de către fostul ministru al Justiției, pesedistul Florin Iordache.

Și Guvernul condus de Viorica Dăncilă a trimis un aviz pe marginea acestei modificări de legi – unul negativ, dar fără a invoca nicăieri situația camerei decizionale. Pe 3 iunie 2019, modificarea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru dezbatere, iar pe 3 iulie a trecut și de Senat cu 86 de voturi pentru, 0 respingeri și abțineri.

Modificarea a fost depusă la Secretarul general și anunțată în plenul Senatului, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității, documentul fiind apoi trimis la Președinție unde a trecut și de controlul specialiștilor de acolo. Modificarea a fost promulgată pe 26 iulie 2019 și publicată în Monitorul Oficial trei zile mai târziu, data la care a intrat în vigoare ca Legea nr. 161/2019.

După 11 luni, în iunie 2020, CNSAS a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care solicita magistraților să constate calitatea de colaborator al Securității pentru Isărescu, care fi avut numele conspirativ Manole.

Isărescu primise înainte de 2010 adeverințe de necolaborare, dar, din acel an, CNSAS primise documente noi legate de relația acestuia cu fosta Poliție Politică, documente pe care, însă, nu le-a putut analiza până la modificarea lui Zamfir.

În acțiune, CNSAS a arătat că actualul guvernator a activat ca informator al Securității în perioada 1979-1989, perioadă în care a a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială. El a fost acuzat că a furnizat Securității informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist și comentarii negative la adresa nivelului de trai din țară. Prin vocea unui consilier al său, Isărescu a negat că ar fi fost colaborator al Securității.

În acest moment, procesul este suspendat după ce, în aprilie 2021, Curtea de Apel a admis cererea lui Isărescu de sesizare a Curții Constituționale legat de neconstituționalitatea a trei dispoziții legale în baza cărora este judecat.

”Dl. Guvernator nu face alte declarații pe acest subiect câtă vreme procesul e în curs”, a declarat pentru G4Media.ro purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

Primele două se referă la definiția din lege a termenului ”colaborator” și la posibilitatea de reverificare a persoanelor, ultima fiind considerată discriminatorie și încălcând principiul neretroactivității. A treia se leagă de traseul urmat de modificarea lui Zamfir în procesul legislativ.

Casa de avocatură a fostului ministru al Justiției, Valeriu Stoica, argumentează în cererea de sesizare a CCR depusă în dosarul de la Curtea de Apel că acest proces trebuia să urmeze traseul Senat → Camera Deputaților, ultima fiind cameră decizională. Motivul: modificarea nu presupunea adoptarea unei legi organice, așa cum au susținut Consiliul Legislativ și Comisia de Constituționalitate, ci a unei legi ordinare, iar în acest caz camera decizională este Camera Deputaților.

Avocatul lui Isărescu a mai susținut că doar înființarea din 2008 a CNSAS a avut nevoie de adoptarea unei legi organice; alte dispoziții, care țin de organizarea și funcționarea CNSAS, inclusiv modificarea din 2019, aveau nevoie de adoptarea unei legi ordinare. Or, în situația din urmă a fost încălcat principiul bicameralismului deoarece cameră decizională trebuia să fie Camera Deputaților.

”Obligația de confidențialitate, pe care o au avocații, mă împiedică să comunic date despre dosarele în care asigur asistența juridică.” Valeriu Stoica, avocatul guvernatorului Mugur Isărescu

Un detaliu inedit, descoperit de G4Media, care nu apare în argumentația avocatului lui Isărescu: la aproape opt luni de la promulgarea modificării, Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților a avizat negativ proiectul lui Zamfir, în document scriindu-se: ”Camera Deputaților este Cameră Decizională.” Avizul a fost tardiv, modificarea fiind aprobată tacit în iunie 2019.

Referitor la temeiul excepției ridicate de Isărescu, CNSAS a transmis Curții de Apel București că aceasta nu este întemeiată. Consiliul susține că în mod corect modificarea a fost făcută prin lege organică și a invocat faptul că, în baza jurisprudenței Curții Constituționale, principiul bicameralismului este încălcat ”doar în situația unor diferențe foarte mari între textele adoptate de cele două Camere”, situație care nu este valabilă în cazul modificării lui Zamfir.

De precizat că argumentația CNSAS pentru partea aceasta este extrem de subțire, întinzându-se doar pe 20 de rânduri, în timp ce punctul de vedere al instituției referitor la toate cele trei excepții ridicate de Isărescu are 14 pagini.

”E posibil să se admită excepția, nu contest, dar mă întreb cum au putut să greșească cei de la Consiliul Legislativ. De obicei, aveau puncte de vedere pertinente”. Senator Daniel Zamfir, în prezent membru PSD

O sursă din cadrul CNSAS a declarat pentru G4Media că ”Angajații care au urmărit procesul cu Isărescu și cunosc în detaliu conținutul sesizării la CCR sunt, pe bună dreptate, foarte îngrijorați, mai ales că, măcar formal, în ce privește inversarea camerelor decizionale, sesizarea este întemeiată.

Dacă a fost o greșeală sau o ticăloșie, asta nu putem spune, dar nici nu contează. Personal, cred că a fost intenționat, din următorul motiv: proiectul de modificare a OUG 24/2008 a fost depus corect, la Senat, deoarece Camera Deputaților trebuia să fie cameră decizională.

Or, Consiliul Legislativ a «deturnat» traseul firesc și mi-e greu să înțeleg cum nu a văzut că proiectul nu viza înființarea unei autorități administrative (care ar fi justificat postura Senatului de cameră decizională), ci viza doar o simplă abrogare a unui articol cu efecte discriminatorii în privința deconspirării (abroga vechiul Art. 32, care împiedica re-verificarea anumitor categorii de funcții, cele verificate la cerere, spre deosebire de categoria funcțiilor verificate din oficiu, care pot fi reverificate de foarte multe ori – de câte ori candidează o persoană).

Eu personal cred că eroarea nu e întâmplătoare, dar nu mai contează, aici Isărescu are dreptate și va fi «albit» la masa verde a CCR, fără probleme.”