Politica

Blestemul Orban, Câțu, Ghinea. Măsurile liberale din guvernarea PSD, dărâmate de guvernări de dreapta. Ce urmează în 2024

Ambasada Statelor Unite a transmis un mesaj voalat guvernului, într-o problemă declanșată în urmă cu trei ani, de premierul Ludovic Orban.

„Ambasada SUA salută și aplaudă eforturile doamnei ministru Turcan de a reîncepe programul de stimulente financiare acordate producțiilor cinematografice”, se afirmă într-o postare publicată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA din București.

În realitate, schema de ajutor de stat pentru cinematografie a fost repornită de precedentul ministru al Culturii, PSD-istul Lucian Romașcanu, care, cu puțin înainte de „rotativa” din luna mai 2023,  a reușit să treacă prin guvern o ordonanță de urgență. Aceasta mută finanțarea, blocată la Ministerul Antreprenoriatului (PNL), la Cultură și Oficiu de Film și Investiții Culturale, înființat prin OUG-ul amintit. În fapt, mesajul Ambasadei SUA este o atenționare voalată adresată noului ministru al Culturii, Raluca Turcan, ca pe fondul crizei bugetară să nu blocheze din nou schema introdusă de PSD în 2018. Temerea americanilor este justificată. Anterior, sub pretextul crizei pandemice, Ludovic Orban a oprit finanțările pentru industria cinematografică. Atunci,  pierderile României au fost estimate la circa 300 de milioane de euro, bani pe care investitorii nemulțumiți din industria cinematografică i-au îndreptat spre alte destinații din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Serbia.

Acest caz este doar un exemplu de măsură eminamente liberală, gândită și promovată de PSD pentru lansarea unui sector cu un potențial mare de creștere, dar care este blocată ulterior, chiar de cei care ar fi trebuit să fie promotorii principali ai unor astfel de politici.

O altă măsură pro-business promovată în guvernarea PSD, care a a fost sistată de PNL imediat după schimbarea guvernării, a fost programul Start-Up Nation, prin care social-democrații reușiseră să creeze în perioada 2017-2019, peste 64.000 de locuri de muncă și să aducă venituri la buget de două ori mai mari decât sumele alocate în program. Imediat după înlăturarea PSD de la guvernare, din 2019,  Virgil Popescu a oprit finanțarea programului, invocând lipsa resurselor bugetare.

IT-ul și construcțiile, motoarele creșterii economice

Cea mai recentă controversă de acest gen se referă la eliminarea facilităților fiscale din IT, construcții și agricultură. Toate cele trei facilități au fost introduse în guvernările PSD.

În iunie 2019, președintele PNL, Ludovic Orban susținea că retragerea facilității din sectorul IT ar face parte din „principiile bunei guvernări”. Mai târziu, în ianuarie 2020, când era deja premier, Orban relua ideea într-o abordare egalitaristă: „Tratamentul fiscal egal al cetățenilor și al firmelor reprezintă un obiectiv al guvernării noastre”.

Aceeași abordare critică față de astfel de măsuri pro-business a avut-o și Florin Cîțu, care spunea despre facilitățile din sectorul construcțiilor că „prin introducerea măsurii s-au creat numai probleme. Dacă susții un sector creezi distorsiuni în restul economiei”.

Datele arată, însă, că IT-ul și construcțiile au fost motoare importante pentru creșterea economică a României. Facilitățile din agricultură încă nu au avut timp să își arate eficiența, pe de o parte pentru că au fost introduse de curând, în mai 2022, iar pe de altă parte, pentru că anul trecut a fost secetos și a afectat rezultatele sectorului.

Conform INS, în 2022, la mult timp de la introducerea facilităților de către guvernul Năstase, IT-ul a continuat să fie unul dintre principalele motoare de creștere economică ale României. Iar alături de IT și comerț, un alt motor care a contribuit decisiv la creșterea economică de 4,8% de anul trecut a fost sectorul construcțiilor, unde tot PSD a introdus o serie de facilități fiscale prin mult-hulita OUG 114/2018.

Când a introdus astfel de facilități, motivul invocat de PSD a fost încadrat într-o paradigmă social-democrată: sprijinirea salariaților și oprirea plecării din țară a tinerilor calificați. Cum salariile sunt plătite de angajator, iar scăderea poverii fiscale pe salarii a reprezentat un avantaj pentru antreprenori, care și-au putut păstra forța de muncă și au avut un capital de lucru care le-a permis dezvoltarea accelerată, măsura a ajutat  în egală măsură și la dezvoltarea companiilor din domeniu. A fost cu siguranță o abordare cu care s-ar fi mândrit orice partid de dreapta din Occident.

Acum însă PNL pare să fie dispus să renunțe la aceste facilități, nemaiavând răspunderea conducerii guvernului. „Nu consider că trebuie scoase facilitățile fiscale în acest moment. Sunt fermieri care trăiesc din subvenții de la UE. Și le spun tuturor: dacă tensionați relația cu UE veți ajunge ca Ungaria. Dacă vreți să-i trimiteți în Bangladesh pe IT-iști, atunci scoateți facilitățile!”, le-a spus prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan colegilor săi care se gândesc să taie facilitățile.

Și Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, spune că facilitățile au susținut sectoare cheie și au avut rezultate multiple, ba mai mult, susține că aceste măsuri au fost adoptate în timpul guvernărilor liberale. Chiar această eroare (în 2004 și 2018 erau guverne PSD) arată că arată că aceste politici sunt unele de dreapta.

PNRR, lovitura de grație dată de Ghinea și Câțu

Dar, lovitura de grație pentru cele trei „sectoare cheie ale economiei” a fost deja dată, cu mult timp în urmă și a venit tot de la o guvernare de dreapta, când PNL și USR au redactat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și s-au angajat față de Uniunea Europeană că România va „reduce etapizat distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale, începând cu 2024”.

Mai mult decât atât, eliminarea „distorsiunilor” din domeniul construcțiilor, care îl iritau pe premierul liberal Florin Cîțu, a fost trecută explicit în PNRR: „se reduc gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025”.

Așa se face că premierul social-democrat Marcel Ciolacu va fi pus în situația ingrată de a fi obligat să anuleze măsurile introduse chiar de partidul său, în pofida faptului că acestea au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a țării. Dacă nu va face acest lucru, va fi responsabil pentru pierderea fondurilor europene din PNRR.

Este adevărat și principiul că astfel de facilități a trebui să aibă caracter temporar. Și e la fel de adevărat că, odată introduse, este mult mai greu să fie scoase, pentru că vor atrage aversiunea și pierderi electorale masive din sectorul afectat.

Dar la fel de cert este că eliminarea facilităților în acest moment va adânci unele probleme economice acute din prezent, cum ar fi prețurile la alimente și prăbușirea sectorului construcțiilor, care deja a fost lovit puternic de scumpirea abruptă a creditului imobiliar și de creșterea explozivă a prețurilor la materialele de construcții. Este clar că eliminarea, chiar și parțială, a unor facilități (cum ar fi introducerea CASS la salariile din construcții și industria alimentară) se va regăsi în prețurile finale ale alimentelor și ale locuințelor, ceea ce va anula măsurile luate de Guvernul Ciolacu de a plafona adaosurile comerciale la alimente și de a sprijini producția internă de materiale de construcții.

Paradoxul politicii românești: semnalizezi stânga, faci dreapta

Dacă analizăm evoluția creșterii economice a României din momentul cristalizării clasei politice din România, adică după guvernarea Isărescu din 2000, până în prezent, vom vedea că guvernele conduse de PSD au reușit de fiecare dată să înregistreze creștere economică, în timp ce guvernările de dreapta  au fost marcate de scădere economică și măsuri de austeritate, prin care s-au anulat politicile liberale implementate anterior de social-democrați.

Singura excepție este Guvernul Tăriceanu, care a știut să profite de reformele introduse de predecesorul său, Adrian Năstase și a obținut creștere economică pe toată durata exercitării puterii. Este drept, într-un context economic favorabil pe plan internațional și beneficiind de intrarea în UE, din 2007.

De cealaltă parte, PSD a venit la guvernare de fiecare dată cu măsuri sociale de creșteri de salarii și pensii dedicate electoratului său tradițional. Dar în același timp, trebuie observat că de fiecare dată PSD a introdus și facilități fiscale, de tip liberal, care au contribuit la relansarea și creșterea economică.

Facilitățile din IT introduse de Guvernul Năstase, reducerea cotei generale TVA la 19% și introducere unor cote reduse de TVA la alimente, îngrășăminte, locuințe sociale etc. în guvernarea Ponta, impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru IMM-uri, reducerea impozitului pe dividende, a impozitului pe venit, facilitățile din construcții și, mai recent, facilitățile din agricultură introduse de ministrul PSD Adrian Chesnoiu, ne duc cu gândul că PSD ar fi mai degrabă un partid cu o doctrină liberală profundă, decât un partid social-democrat.

Apare totuși o schimbare în acest parcurs. Pentru prima dată, PSD este în situația în care trebuie să elimine o bună parte din facilitățile pe care le-a introdus tot el în guvernările precedente, fie că vorbim de scutirile din IT, construcții sau agricultură, fie că ne referim la eliminarea treptată a facilităților pentru IMM-uri.

Fiind încorsetat de angajamentele României scrise cu mâna PNL și USR în PNRR, premierul Marcel Ciolacu va trebui, pentru prima dată, să facă exact ceea ce făceau guvernările de dreapta după ce preluau puterea de la PSD, anume să anuleze din facilitățile acordate mediului de afaceri și să adopte o politică fiscală mai restrictivă și mai austeră, cu impact negativ în mediul social și antreprenorial.

Rămâne de văzut cât de mult va intra Guvernul Ciolacu în astfel ajustări fiscale, având în vedere că urmează cel mai important an electoral din ultimele trei decenii de democrație. Ce vor conta mai mult, banii europeni din PNRR sau procentele electorale din 2024? Având în față această ecuație, e de așteptat ca măsurile Guvernului Ciolacu să fi luate doar cu jumătate de măsură – nu vor rezolva în totalitate nici gaura din buget, dar nici nu vor duce la pierderea în întregime a fondurilor europene din PNRR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News