Teroarea comuniștilor asupra aurarilor din Roșia Montană: ”Dubele poliţiei ticsite de miliţieni acţionau noaptea. Cozile de topor au existat dintotdeauna printre români”

Oameni harnici şi pricepuţi într-ale mineritului, locuitorii din Roșia Montană și Bucium, cele două localități aurifere din Munții Apuseni, au trăit totdeauna mai bine decât cei din jurul lor.”O simplă autorizație de la percepția comunei acordă munteanului din Roșia dreptul de a sfredeli pământul, de a cerne nisipul și foeșul care se scurge spre valea cea mare cu toate bogățiile, adevărat, nepăsător și rece, strecurându-se prin ciurele moților și lăsând pretutindeni, uneori darnic, alteori mai zgârcit, prețioasele fire de aur care cuprinde o parte din biata fericire a oamenilor.De dimineața și până se întunecă, omul scurmă pământul, malul, strecoară pietrișul și apele, râșnește piatra, cu ochii dilatați, crispat, încordat, pentru a deosebi mai bine metalul de huma netrebnică. Zile întregi trec fără ca omul să poată descoperi un singur grăunte de aur în masa de piatră devenită, sub călcâiul tare al șteampului, gelatină cenușie, informă”, scria Sergiu Ludescu în volumul ”Sociologie românească”, apărut în anul 1938.Foto Bazil RomanDintotdeauna ochii străinilor au fost aţintiţi asupra aurului de aici, multă vreme fiind exploatat de aceştia. Sute de familii din cele două localități avea galerii miniere în proprietate în momentul instaurării comunismului în România.Teroarea comunistăPrigonirea celor care deţineau aur a început imediat după venirea comuniştilor la putere când încă mulți dintre cei care fuseseră pe front, în al Doilea Război Mondial, nu scăpaseră de coşmarurile războiului.”A urmat teroarea asupra oamenilor exercitată de miliţienii şi gardienii acelor vremuri, greu de descris în cuvinte pentru cei care nu prea ştiu multe despre temniţele comuniste. Cum cozile de topor au existat dintotdeauna printre români şi vor exista mereu, motiv pentru care, foarte mulţi dintre cei care aveau aur au fost pârâţi de slugile comuniste recrutate din rândul analfabeţilor satelor şi întemniţaţi la închisoarea de la Abrud unde erau bătuţi, infometaţi şi ţinuţi iarna, aproape dezbrăcaţi în camere cu ciment pe jos unde era aruncată apă.

 » Aflați mai multe informații aici.